something.

Am sa inceerc sa fiu tare.Trebuie sa fiu tare altfel nu voi reusi sa trec peste tot ce imi sta in cale!sunt puternica pentru ca asa imi sta in fire.Nimeni nu ma doboara. Nimeni nu imi sta in cale.Fac ce vreau,unde vreau ,cum vreau ,cand vreau! De ce sa suferi?Defapt tu iti provoci singur suferinta prin faptele si actiunile care le savarsesti.Voi fi indiferenta, nu imi va mai pasa decat de cei care sunt cu adevarat importanti pentru mine,aceia ce sunt in numar redus.Atat!Doar ei sunt importanti pentru mine,pentru ceilalti nici nu merita sa imi arunc privirea in gol, pt ca asta sunt ei niste oameni goi in interior.Of,sunt revoltata pentru ca vad cum totul merge prost.Si eu poate nu am noroc in anumite situatii dar sunt si unele care ma fac sa ma simt mandra de mine si implinita si realizez ca eu sunt ceva de care ma mandresc si ma voi mandri mereu cu mine!

Saruta!

Saruta ploaia,
Saruta norii,
Saruta vantul,
Saruta soarele,
Saruta luna,
Saruta stelele,
Si la sfarsit saruta-ma pe mine!
R@llu.

La-nceput.

Si-a a mai trecut o zi din calendar
Si eu nici nu m-am schimbat macar
Totu-i ca la-nceput
Un nimic mut

Mereu aceleasi ganduri ma strabat
Ma chinuie intr-una, nu mai pot
As vrea ceva inexistent
Un fir, o pana, un vis decent.

Stau si astept sa vina
Aceea clipa plina de tina
Sa treaca repede
Acest timp de la-nceput

R@llu.

acolo...sunt fluturasii...

Ti s-a intamplat sa simti acei fluturasi care poate doar de cateva ori in viata te stapanesc?Pentru cateva momente cand zaresti persoana care iti face sa reinvie acei fluturasi simti ca lumea se opreste in locul unde te afli,simti ca esti doar tu Fericita! Vrei ca timpul sa nu mai continue si sa ramana acolo unde privirile se intersecteaza,unde nu au loc accidente neplacute ci doar accidente ale inimii care rade si plange de fericire! Cuvintele nu isi au rostul acolo unde privirea ocupa locul central.Acele momente sunt rare.Cand sunt cu adevarat speciale totul devine un univers din care faci parte doar tu si el ,atat!Uneori sunt doar niste simulari care defapt sunt inselatoare.Adevaratii "fluturasi" sunt atunci cand tu simti asta , si o simti acolo,in inima ta!

Despre pitzipoance...

Sincer, le compatimesc pe aceste fete care nu pot fii ceea ce sunt!Ele pot fi bagate in seama doar prin felul imbracamintei pe care o poarta,felul in care isi aranjeaza parul,machiajul etc.Daca ar fi ele insusi nu ar fi remarcate de baietii care le cauta doar pentru distractie,doar ca sa aiba o jucarie alaturi de ei!Saracele ,traiesc intr-o lume a lor bazata doar pe bani,sex si prostie!Ele nu pot sa arate cu adevarat ceea ce simt pentru ca daca incearca reputatia le va fi distrusa iar acest lucru inseamna sfarsitul lumii lor!Tocuri inalte,fuste scurte, par perfect intins,extensii pana la fund si alte accesorii le insotesc pe aceste specii care se chinuie singure chiar daca ele astfel se cred buricul pamantului!Oare cat timp va trece pana aceste lumea a pitzipoancelor se va sfarsi?Be careful!Don't entry in this bad world!

Au trecut 10 ani...

Au trecut 10 ani de cand nu mai esti alaturi de mine! 10 ani in care eu nu am rostit cuvantul ,,tata'', 10 ani in care mi-ai lipsit! Astazi in loc sa iti spun La Multi Ani ma rog la Dumnezeu sa te odihneasca in pace! Imi pare rau ca nu am apucat sa te cunosc deajuns! Eram la o varsta frageda cand m-ai parasit! Dar poate asa a fost sa fie! Poate ca Cineva te-a dorit mai mult decat mine!Cu siguranta acolo unde esti iti este mult mai bine! Si sunt sigura ca mereu vei avea grija de mine si vei face tot posibilul sa imi fie bine de acolo de sus de unde te afli si mereu vei veghea asupra mea! Te Iubesc,tata!

Eu si El-atat de diferiti si totusi la fel

Ne-am cunoscut dintr-o oarecare intamplare!Prima data cand l-am zarit a fost cand intra in sala de repetitii!Dintre cei 30 care erau alaturi de el , privirea mi s-a fixat in ochii lui!Incetul cu incetul am inceput sa il descopar pe el si totodata sa ma identific pe mine!Semanam atat de mult! Uneori el da impresia de aroganta ,la fel si eu!Cand ne vedem nu ne suportam amandoi incercand sa dam dovada de superioritate si de indiferenta unul fata de celalalt!Dar adevarul este altul!Inimile noastre s-au intersectat intr-un punct din care nu se mai pot dezlipi!Dar noi nu recunoastem asta pentru ca nici unul nu vrea sa para las in fata celuilalt!Suntem la fel in atatea privinte! Incapatanarea ne aseamana si mai mult!De ce oare nici unul nu are curajul sa spuna ce simte?Raspunsul ramane de vazut...

Poate iubirea să treacă peste barierele sociale?

de Rallu..:D

"Trebuie să scriu despre dragoste

Trebuie să gândesc, să gândesc

Să scriu şi iar să scriu despre dragoste

Alminteri sufletul meu nu suportă"

Dragostea e cea mai importantă şi mai vulnerabilă trăire a oamenilor

(Paulo Coelho)

S-au întâlnit, s-au plăcut şi au suferit pentru că nu au putut să facă mai multe pentru ca iubirea lor să reziste. Aşa începe o frumoasă poveste de dragoste tristă dintre Sonia şi Lucas. Ea,o tânără domnişoară înstărită, cu chipul angelic, deosebit: ochii mari, albaştri-gri, părul blond lung ca un pârâu cu sclipiri aurii. Sonia a fost trimisă de către părinţii săi la studii în America. El este un violonist care îşi câştigă traiul cântând la colţul străzii unde se află casa Soniei.

Într-o frumoasă zi de sâmbătă, Sonia, abia sosită din străinătate, împreună cu prietenele sale s-au hotărât să meargă la cumpărături. Când a ieşit pe poarta l-a văzut pe el. Sufletul a început să îi fredoneze o melodie pe care nici ea nu reuşea să o descifreze. Cei doi îşi făcură un mic schimb de priviri, întregul chip al Soniei se luminase şi inima a început să îi bată din ce în ce mai tare. Nici Lucas nu a rămas indiferent în momentul când a zărit-o pe Sonia. Mâna i se opri pe arcuşul care abia mai aluneca pe corzile viorii. Din acel moment între cei doi s-a ivit o mică flacără, flacăra iubirii.

Zilele treceau şi tot treceau, dar Sonia se gândea mereu la muzicantul care i-a furat privirea. Deodată, a cuprins-o un impuls şi a fugit spre colţul străzii unde l-a văzut. Curajoasă de fel, a intrat în discuţie cu el:

- Stii, eu de câteva zile mă gândesc la tine, parcă m-ai vrăjit, spuse Sonia ruşinoasă.

- Eu te-am vrăjit pe tine? Cred că invers, tu m-ai vrăjit pe mine.De când te-am văzut prima dată mintea mea se gândeşte doar la chipul tău. Cred că ar fi bine să mergem la o plimbare în seara aceasta să aflăm ce se întâmplă cu adevărat între noi doi şi ce înseamnă această legătură.La ora 20.30 în parcul din centrul oraşului.

Sonia a fost de acord şi a plecat spre casă sa radiând de fericire.La uşa de la intrare Sonia se întâlni cu mama ei care o anunţă că vrea să îi dea o veste mare după ce vor lua cina.

Ziua trecea parcă tot mai greu iar Sonia aştepta cu nerăbdare întâlnirea cu Lucas.Se pregăti să coboare la cină când deodată auzi un ciocănit în uşă. Era mama sa, care ardea de nerăbdare să îi dea vestea cea mare. Fata o pofti în camera ei, iar mama sa a intrat strigând de fericire că i-a găsit soţul potrivit. Sonia a rămas foarte surprinsă, vorbele parcă i se terminaseră iar pentru o secundă respiraţia i s-a tăiat.

- Poftim?? Întrebă fata nedumerită.

- Da, draga mea aşa este. Adrian este un vestit arhitect care tocmai şi-a terminat doctoratul la Londra. Este un bărbat uimitor. Sigur îţi va plăcea.

- Dar, mamă, cum aşa? Adică tu să mă obligi să mă căsătoresc cu un necunoscut? Tocmai tu care spuneai că trebuie să te căsătoreşti doar dacă iubeşti. Ce s-a întâmplat cu tine?

- Ei, acum şi tu draga mea. Sunt sigură că te vei îndrăgosti de el. O să mai vorbim după ce îl vei cunoaşte. Pregăteşte-te şi coboară la cină.

Mintea Soniei s-a blocat pentru un moment şi multe gânduri îi treceau ca picurii de ploaie.

Cina a fost foarte plictisitoare iar Sonia era dornică să se întâlnească cu Lucas. Mai erau doar 15 minute până la marea întâlnire. Ceasul a bătut ora 20.30 şi Sonia a sărit imediat de pe scaun cu pretextul că este obosită şi că trebuie să meargă la culcare. Îşi luă şalul roz şi merse agale către parcul din centrul oraşului. Lucas era deja acolo. Când l-a văzut trupul a început să-i tremure lin şi a sărit direct în braţele lui puternice. El a îmbrăţişat-o cu atâta dragoste încât Sonia simţi fiorii dragostei care îi cuprinse trupul, simţurile... mintea... zbura... visa, era real sau ireal!!! Era o atmosferă de basm. Doi îndrăgostiţi aflaţi sub clar de lună, dragostea lor care creştea cu fiecare secundă iar timpul parcă stătea în loc.

Cei doi innamoraţi s-au întâlnit timp de 2 săptămâni seară de seară petrecând unul alături de celălalt clipe de neuitat.

- Ştii, la început nu ştiam ce e dragostea acum că te-am cunoscut pe tine am reuşit să desluşesc misterele acestui sentiment care mă face să mă simt mai presus de ceruri. Îţi mulţumesc că eşti alături de mine şi sper că nu te voi pierde niciodată, îi mărturisi Lucas iubitei sale care era copleşită şi care nu vroia să se trezească din acest vis minunat.

- Acum, când iubesc cu adevărat, simt că nu există nimic mai frumos decât să dai, să dai mereu: trupul, gândurile, tot ce ai. Să simţi că dăruieşti, să rişti totul... pentru a da şi mai mult. Pentru că doar tu poate vei şti să fii pentru mine şi zi şi noapte, şi vis şi coşmar, şi bucurie şi fericire... totul...

Dimineaţă ploioasă, soarele abia se zărea printre nori. Sonia se trezi atât de bine dispusă presimţind totuşi ceva ce o tulbura.

Se aud ciocănituri în uşă iar Sonia s-a ridicat din pat să deschidă. Era mama ei care din nou îi aducea o veste mare

- Draga mea, în câteva ore va sosi Adrian. Tocmai a sunat de la aeroport. Vai! Sunt aşa de emoţionată! Trezeşte-te că ţi-am făcut programare la salonul de înfrumuseţare.

- Mamă... dar... mama ei a plecat fără să o mai asculte pe fiica sa.

Sonia nu putea suporta gândul că trebuie să îl cunoască pe aşa zisul "viitorul soţ". Neavând încotro a trebuit să meargă la salon împreună cu mama ei iar apoi la cumpărături de unde şi-a luat o rochie lungă, crem, pe care o va purta la cină ce va avea loc în seara aceasta şi unde îl va cunoaşte pe Adrian.

- Sonia! Sonia! Te rog să cobori, a sosit Adrian!

Sonia simţea o uşoară dezgustare cu gândul că trebuie să îl întâlnească pe acel om pe care deşi nu îl cunoscuse încă îl considera respingător. Îmbrăcată în rochia cea nouă a coborât uşor scările, iar când l-a zărit un fior o străpunse.

- Bună, Sonia! Mă numesc Adrian Stalanovici şi sunt un vestit arhitect care tocmai şi-a terminat doctoratul la Londra

- Ce om lăudăros! A fost primul gând care i-a trecut prin minte Soniei.

Cele 2 ore în care au luat cina Sonia se gândea doar la Lucas şi la faptul că astăzi nu a putut ajunge la întâlnirea lor cea obişnuită de la ora 20.30 din parcul central.

Lucas era pregătit ca în seara aceasta să o ceară în căsătorie, dar ea nu a mai venit.

Sonia stătea pe balcon şi citea poeziile de dragoste ale unui mare poet, când deodată auzi primele sunete dintr-o melodie cunoscută. Era Lucas care îi cânta la vioară Love Story, melodia preferată a Soniei. Fiecare sunet din cântec îi mângâia tot mai tare sufletul care era cuprins de o bucurie imensă. Mama fetei auzind zgomotul pentru că ea aşa consideră muzica, un zgomot inutil ieşi de îndată pe balcon şi când l-a văzut pe Lucas parcă înnebunise de furie şi a început să strige:

- Cerşetor mizerabil, pleacă de pe proprietatea noastră sau chem poliţia. Nu avem nevoie de muzicanţi în curtea noastră.

- Mamă, cum poţi spune aşa ceva? El este Lucas şi este...

- Cine poate fii acest mizerabil?

- El este omul pe care îl iubesc, mamă!

Deodată, mama Soniei se schimbă la faţă şi era cât pe ce să leşine dar era o femeie puternică şi îşi reveni imediat.

- Adrian! Adrian! Te rog să îl scoţi imediat pe cerşetor din casa noastră! Îţi interzic să îl mai vezi! Te vei căsători cu Adrian!

În momentul acela inima Soniei se rupsese în mii de bucăţele iar pentru ea viaţă încetase în momentul când l-a văzut pe Lucas dincolo de poarta casei, pentru că însuşi Lucas era viaţa ei.

Zilele treceau tot mai greu, iar tristeţea era foarte apăsătoare. Mai erau doar câteva săptămâni până la nunta cu Adrian şi acest gând o îngrozea pe Sonia care nu vroia să se căsătorească cu acel bărbat pe care îl considera respingător.

A sosit şi ziua cea mare! Ziua nunţii sau ziua sfârşitului pentru Sonia! Înainte de a se îmbrăca cu rochia cea albă de mireasă, fata a zărit un bilet de la Lucas: ,,Te aştept cu toată dragostea, în locul nostru secret! De nu vei veni, am să încerc să înţeleg, dar sufletul meu nu va putea înţelege şi iubirea mea va dispărea!Cu mult drag, al tău iubit, Lucas!” Lacrimile se scurgeau fără oprire pe obrazul palid al Soniei, care imediat şi-a luat haina şi a plecat spre parc fără a fi văzută(cel puţin aşa credea ea). Servitorul lui Adrian văzând-o plecând a urmărit-o. Ajunsă în parc, Sonia şi-a revăzut iubirea neîmplinită stând pe marginea lacului privind valurile care se unduiau lin. Lucas când a văzut-o a luat-o în braţe şi a strâns-o atât de tare devenind un singur trup. Deodată, buzele lor se apropiau încet, când brusc s-a auzit o împuşcătură. Glonţul l-a atins pe Lucas aproape de inimă şi instantaneu a căzut în braţele Soniei care era sfâşiată de durere.

- Iubita mea... n-am să mai cer niciodată nimic, voi striga din văzduh câtă nevoie am de tine... am cerut prea mult.. am avut prea mult...

- Lucas... Lucas... dragostea mea.

Ambulanţa a sosit imediat dar doctorii nu au mai putut face nimic pentru a salva viaţa acestui tânăr copleşit de ispitele dragostei.

- O să-mi însângerez genunchii în faţa icoanelor, rugându-mă să uit... şi noapte de noapte, înaintea căderii în somn, mă voi gândi că poate ziua de mâine mă va găsi cu mintea eliberată de acest coşmar-striga cu disperare, Sonia.

Sonia a înnebunit de durere şi a fost închisă într-un spital de boli nervoase pe viaţă iar mama sa s-a căsătorit cu Adrian!

Aşa se sfârşeşte interesanta poveste tristă de iubire dintre cei doi tineri cuprinşi de mrejele iubirii.

Pentru ca prefacatoria si tarfia e in "trend"

Cate persoane care se bat pentru titlul de "cel mai bun prefacator"...e lumea plina de ei.

Ipocrizia se cunoaste pe fata lor .Ei sunt cei care vor mereu sa fie in centrul atentiei ,doar ei si nimeni altcineva pentru ca sunt si vor mereu niste prefacuti ! e ceva de genul :" oo,draga ce mai faci?(in fata iti spune) si prin minte gandurile care ii strabat sunt" ce plm e si cu tine,de ce trebuie sa te mai suport.Da,stiu pt.ca am ceva de castigat din asta!Sa par eu cel mai tare si popular!" Asa gandesc mii de prefacuti !Uita-te in jurul tau si ii vei descoperi pas cu pas!Sunt peste tot! Si deasemenea prostia le domneste in creierul de gaina pe care il detin!Asta e tot!

Eu voi incerca in continuare pe cat posibil sa nu ma alatur lor,prefacutilor!

De ce............

De ce exista ura intre oameni?De ce nu este iubirea pe primul loc?De ce mai bine iti ucizi fratele pentru avere decat sa o imparti cu el?De ce suntem atat de orgoliosi si vrem doar binele nostru si nu al tuturor?De ce trebuie sa luptam numai pentru bani?De ce nu ne cultivam si mai mult viata culturala?In loc sa mergem la teatru,la spectacole de muzica stam in fata televizorului ascultand numai aberatii,numai tampenii,numai certuri,numai scandaluri intre VIP-uri !Posturile de televiziune ar trebui sa difuzeze intamplari cu adevarat importante nu doar violuri,crime,furturi si alte nenorociri?De ce programele de televiziune nu transmit si evenimentele remarcabile cum ar fi:castigarea unei medalii la jocurile olimpice,comemorarea unor eroi,sarbatorirea unor mari poeti!In tara asta totul se rezuma la bani!Pana si muzeele ,care sunt locuri importante pentru noi deoarece acolo se afla toata istoria noastra ca popor sunt spatii nesemnificative pentru unii!Ele sunt vandute pe 2 bani cand defapt sunt foarte valoroase pentru ca acolo e adevarata ISTORIE si nu la TV...Muzica din Romania a decazut la fel de mult!Artistii nu mai canta in limba lor materna deoarece nu mai este"cool",prefera engleza care nu ne apartine noua!!Totul este la pamant si partea proasta este ca nu facem nimic ca sa putem urca!Daca mentalitatea oamenilor nu se va schimba atunci nici viata lor nu se va imbunatati!

Muzica...

"Muzica este graiul sufletului.Ea starneste in noi,nu instinctele,ci gandurile cele mai profunde"(L.W.Beethoven)

"Muzica este o armonie agreabila in onoarea lui Dumnezeu si desfatarea permisa a sufletului"(J.S.Bach)

"Muzica este vibratia iubirii pe intelesul fiecarei inimi"(I.G.Pascu)

"Muzica este ceva ce ne atinge pe toti.Indiferent de cultura din care provii,cu totii iubim muzica"(Billy Joel)

"Muzica este partea sonora a tacerii"(Cornel Zagan)

Pentru mine muzica este un refugiu.Muzica este o ca o alta viata a mea,numai a mea!Fiecare sunet reprezinta o alta zi din trairile mele!Pauza muzicala reprezinta fiecare obstacol pe care trebuie sa il trec!Viata mea este ca o partitura....multe note scrise ,toate acestea alcatuind o melodie armonioasa!Pentru ca asa este viata...o melodie continua care are inceput dar nu are bara finala!

Prin muzica imi regasesc laturile pozitive dar in acelasi timp si pe cele negative!Ea ma ajuta sa ma exprim intr-un mod pe care il aleg eu,un mod care ma reprezinta!

O zi fara muzica este ca o zi in care soarele nu rasare!

Muzica imi alina durerea,suferinta si tristetea!Ea ma ajuta sa intru intr-o lume minunata plina de iubire si veselie!Muzica corespunde cu sufletul facandu-l mai bun,mai firav.mai inocent!Un om pentru care muzica nu are nici o valoare si-a pierdut sufletul si nu il mai poate recupera decat prin intermediul muzicii !Pana si florilor si animalelor le place muzica!Pentru ca muzica este o arta pe care o simtim cu totii!

Iubirea de mama...

Mama-aceea fiinta care te iubeste cel mai mult pe lume si care mereu iti va oferi sprijinul si ajutorul ei neconditionat.Mama este ca o floare care chiar daca s-a ofilit si s-a uscat tot are puritate in ea,gingasie si iubire!Chiar daca vei gresi in fata ei si vei merge pe un drum prost ,Ea mereu va fi alaturi de tine si te va ierta oricat de grav ar fi lucrul pe care l-ai facut!Gandeste-te putin,cand a fost ultima oara cand i-ai multumit ca e alaturi de tine?Cand a fost ultima oara cand i-ai facut un cadou (nu pt. ca e o sarbatoare) doar ca sa ii multumesti ca e langa tine?Cand erai mic si plangeai ,ea nu se enerva ci incerca sa te opreasca din plans!Mereu ti-a oferit iubire si are grija de tine chiar daca tu nu realizezi lucrul asta!Ea simte cand esti trist,cand ceva nu merge bine si incearca sa te consoleze asa cum poate ,dar tu o ignori si tipi la ea si vrei sa plece de langa tine doar ca sa fii tu singur!Ea pleaca ,dar nu suparata!De ce?Pentru ca te iubeste!

Mama este cea mai scumpa fiinta de pe lume!

Invata sa o pretuiesti pentru ca merita!

Dezamagire....

De ce EA?!Un suflet atat de naiv si inocent.Cum ai putut Tu sa o dezamagesti?!De ce ai facut ceea ce ai facut?Tu chiar nu ai sentimente!Normal!Asa sunteti toti,la inceput sunteti mielusei ca mai apoi sa va aratati adevarata fata de jigodii!Ai fost tandru si dragut!EA chiar te credea baiatul perfect !Dar eram sigura ca nu e asa!Pentru ca te stiu!Si eram sigura ca nu erai potrivit pentru EA!Dar de ce esti asa de ipocrit?!Cere-ti iertare ,nesimtitule!Probabil ca Cealalta nu iti cunoaste adevarata fata,dar o sa o descopere cat de curand!Acum ai dezamagit-o pe EA!EA este o fata minunata pe care TU ai pierdut-o datorita faptului ca esti un mare PROST si nu stii sa pretuiesti ce ai in fata ochilor!Mai incolo o sa iti dai seama de ceea ce ai facut si ai sa vrei sa stergi cu buretele dar nu vei reusi pt.ca TU i-ai intiparit in inima !Sa stii ca vei regreta ca ai pierdut sansa asta!Pentru ca o fata ca EA nu vei mai gasi niciodata!Atat de buna si cu atatea calitati deosebite!Dar nu-i nimic ea e norocoasa defapt ca a scapat de tine!Pentru ca esti o jigodieee!EA o sa isi gaseasca fericirea undeva ,pentru ca meritaa din plin,in schimb tu vei ramane la fel!

Poate cateodata sunt....

Poate cateodata sunt perseverenta,poate cateodata sunt ambitioasa, poate cateodata sunt incapatanata,poate cateodata sunt curajoasa,poate cateodata sunt suparata,poate cateodata sunt fericita,poate cateodata sunt intelegatoare,poate cateodata sunt dezamagita,poate cateodata sunt darnica,poate cateodata sunt depresiva,poate cateodata sunt egoista,poate cateodata sunt aroganta,poate cateodata sunt glumeata,poate cateodata sunt orgolioasa,poate cateodata sunt nerabdatoare!Poate cateodata asta sunt EU si nu pot schimba nimic!

Sentimente...ganduri...

As vrea sa pot sa iti spun ceea ce simt,dar imi e imposibil!Sunt multe ganduri si poate nu am curajul sa iti arat ca te iubesc!poate ca sunt prea timida si nu stiu cum sa o fac!dar poate candva iti vei da seama si nu ma vei mai trata ca pe o simpla prietena!inca nu stiu ceea ce simt si nu sunt foarte sigura de sentimentele mele,dar in curand imi voi da seama cu adevarat ce simt!poate ca inca sunt inocenta si naiva si nu stiu ce e cu iubirea..dar o sa descopar incetul cu incetul iar daca tu imi vei da atentie si ma vei ajuta imi va fi mult mai usor !

prea multe...

sunteti prea multe care va dati importanta...prea multe care va credeti vedete cand defapt sunteti doar niste carpe...da asa e ..poate acuma citesti si iti dai seama ca de tine e vb...stai linistita nu ma injura sau nu-mi fa blesteme sa am ghinion 7000 de ani de acum incolo...eu nu am ce sa-ti fac daca tu esti asa...invata sa te porti si nu mai fi o pitzi care are bmw la usa beciului si pe dudu steel pe un raft ca doar acolo dormi pt ca acolo meriti:...lasa ipocrizia ca nu te avantajeaza cu nimic..mai bine fi desteapta si fa-ti un rost in viata ca sa nu ramai o mare PROASTA!

Viata...

5 litere..atatea sensuri..pentru unii e doar o simpla distractie,pt unii pierdere de timp ,pt unii o cercetare continua,pt altii invatare,pt mine nu stiu...inca nu am descoperit adevaratul sens al cuvantului"viata"..poate cat de curand il voi descoperi si atunci voi fi cu adevarat implinita...dar acel moment cred totusi ca e destul de departe...cine stie...pana atunci am sa incerc sa descopar cate o parte din "viata",pt ca asta ar fi rolul meu...si de asta suntem noi aici..pt ca toti avem un scop precum Soarele are scopul de a incalzi Pamantul ...asa suntem si noi,dar unii chiar nu stiu care le este scopul cu adevarat.Cateodata suntem atat de neatenti si nu cunoastem cu adevarat care este destinul nostru si il putem schimba intr-o secunda..sau il putem chiar pierde pentru totdeauna doar din cauza noastra...